Instituțiile de învățământ superior sunt conduse pentru binele comun. Binele comun depinde de căutarea liberă a adevărului și de expunerea liberă a acestuia.
Libertatea academică înseamnă că studentul are deplină libertate pentru cercetare și publicarea rezultatelor, supuse poziției sale academice; dar cercetarea în scopul rambursării bănești ar trebui să se bazeze pe o înțelegere cu administrația instituției. Studenții sunt liberi să discute în sala de clasă subiectul predat, însă ar trebui să fie atenți să nu introducă în conversație probleme controversate care nu au a face cu subiectul dat.
În Institut, la fel ca în societate per ansamblu, libertatea de opinie și de exprimare este condiționată de o vorbire care nu este defăimătoare, calomnioasă, incită la revoltă sau reprezintă hărțuire. În plus, discursul adresat persoanelor cu intenție clară de a provoca răni substanțiale nu este acoperit de libertatea academică.
Uneori studenții scriu sau vorbesc în calitate de cetățeni. Ar trebui să știe că publicul le poate judeca instituția după ceea ce spun sau scriu ei. Aceștia ar trebui să exercite mereu o reținere adecvată, să arate respect pentru opiniile altora și să depună toate eforturile de a indica faptul că nu vorbesc în numele instituției.
